* de curand le-am descoperit pe aceste doua pustoaice. Feist (Canada) si Cat Power (SUA). voci excelente, piese excelente, aranjamente simple si bine facute. muzica simpla, dar cat de frumoasa. un pic depresiva, pe alocuri, ceea ce nu e rau deloc. un pic comerciala, mai ales la Feist, dar ce mai conteaza…
* banuiesc ca n-am auzit de ele pentru ca au un marketing prost (sau slab). ceea ce e iarasi un plus, pentru mine. pentru ca de multe ori imi plac tocmai lucrurile pe care le descoperi din intamplare, lucrurile carora nu li se face reclama. bine, nu e conditie asta. daca n-ai reclama nu inseamna ca esti neaparat bun! nicidecum. vorbesc de lucrurile de valoare care nu sun mediatizate.
* un alt mare exemplu, urias: J.J. Cale, omul caruia Eric Clapton i-a batut la usa pentru a-i cere voie sa-i cante niste piese (a, e vorba doar de niste “mizilicuri” de genul “After Midnight”, “Cocaine”…).
Etichete feist cat power j.j. cale